.


Zeci de mii de sindicalişti din educaţie, sănătate, CFR, poliţie, poştă, pensionari, dar şi de la Teatrul de Operetă "Ion Dacian" şi Biblioteca Academiei Române s-au adunat în Piaţa Victoriei. De asemenea, şi mămicile s-au alăturat sindicaliştilor. În mijlocul mulţimii se află amplasată o scenă, de unde liderii de sindicat îi îndeamnă pe oameni să scandeze: "Aţi adus profesorii în stare de disperare, nesimţire mare!" sau "Jos Guvernul!". De asemenea, liderii de sindicat îi îndeamnă şi pe bucureşteni să iasă în stradă.
50.000 de oameni s-au strâns deja, în Piaţa Victoriei, nemulţumiţi de măsurile de austeritate date de Guvern. Oamenii scandează: "Ne ciuruiţi cu 25%/Vă decapităm 100%", "Ne-aţi promis lapte şi miere şi ne-aţi dat concediere!", "Stop politicii criminale!". Sindicaliştii au amplasat în Piaţă două mese, "masa săracului" şi "masa bogatului". Pe "masa săracului" au pus cartofi şi covrigi, întimp ce pe masa bogatului au pus şampanie, pepene şi cozonac.

"Sindicatele cer respectarea legilor în vigoare, atât", a precizat liderul Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI), Aurel Cornea.

Sindicaliştii din ţară au plecat încă de marţi noapte spre Capitală pentru a participa la mitingul de amploare care are loc astăzi în Bucureşti. Ei au venit în Capitală cu aproximativ 400 de autocare.

Protestul se desfăşoară între orele 11.00 şi 13.00.

Reprezentanţii sindicatelor nu sunt de acord cu reducerea tuturor salariilor cu 25% şi a pensiilor cu 15%, precum şi cu modificarea Codului Muncii, măsuri cuprinse în scrisoarea de intenţie pe care guvernul vrea să o trimită FMI. Mitingul va avea motto-ul "Sentinţa LOR: să trăiţi dacă puteţi", după cum au anunţat cele cinci confederaţii organizatoare - CNSLR Frăţia, Meridian, Cartel Alfa, Blocul Naţional Sindical şi Confederaţia Sindicatelor Democratice din România.

"Membrii noştri de sindicat vor fi îmbrăcaţi în alb şi albastru, pentru a se evita eventualele confuzii ca urmare a mesajelor şi incitărilor apărute în ultima vreme", a precizat, pentru NewsIn, liderul BNS, Dumitru Costin.

Marius Petcu, preşedintele CNSLR Frăţia, a spus, pentru Gândul, că 16.400 de membri ai confederaţiei şi-au confirmat participarea la mitingul de miercuri, până marţi, la ora 14. "Cei mai mulţi, 5.500, vor fi de la Sanitas. 4.500 de la Spiru Haret, circa 2.500 din administraţia publică şi 1.500 din Energie", a spus liderul CNSLR şi al Sanitas.

Iacob Baciu, preşedintele Confederaţiei Sindicatelor Democratice din România, pretinde, la rândul său, că arepeste 15.000 de confirmări, cel puţin 8.000 fiind cadre didactice şi personal auxiliar din învăţământ.

Cartel Alfa va veni cu 15.000 de manifestanţi, potrivit preşedintelui sindicatului, Bogdan Hossu. "Vor fi doar 5.000 din Bucureşti, unde suntem ceva mai slab reprezentaţi. Dar vor veni din toată ţara. Mai mulţi, de ordinul a 800 -1.000 din fiecare judeţ, vor fi din judeţele limitrofe Bucureştiului. Judeţele din nord, de la periferie, cum e Satu Mare, vor fi ceva mai slab reprezentate, la nivelul unui singur autocar. De la Cluj vor veni 10 autocare, cu 400 de participanţi".

Dumitru Costin confirmă faptul că vin minerii la Bucureşti, dar arată că BNS va fi puternic reprezentată la miting de angajaţi din mediul privat. "Vor fi cam 2.000 din energie şi minerit, peste 3.000 din Poştă şi telecomunicaţii, circa 2.000 din sectorul bugetar, iar 1.000 vor fi din industria construcţiilor de maşini, inclusiv de la fabricile Dacia Renault şi Ford Craiova. Oamenii noştri care lucrează în privat sunt foarte conştienţi de faptul că vor fi şi ei afectaţi de aceste măsuri de austeritate, despre care unii ar vrea să se înţeleagă că vor lovi doar în sistemul bugetar. Toată piaţa va scădea, consumul va scădea, preţurile vor creşte, va fi mai rău pentru toată lumea", a spus Dumitru Costin.

Circa 1.500 de sindicalişti de la CFR şi 2.500 de la Metrorex participă la miting. Activitatea celor douăcompanii nu va fi afectat, au declarat reprezentnţii sindicatelor. Ei au precizat că participanţii la miting fac parte dintre angajaţii care au liber sau sunt din schimbul patru.

Aproximativ 1.000 de membri Agrostar participă astăzi la mitingul organizat în Capitală de marile centrale sindicale. Reprezentaţii federaţiei au anunţat că vor cere demisia imediată a conducerii Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale ca urmare a declaraţiei de marţi a ministrului Mihail Dumitru cum că se intenţionează reducerea subvenţiei pe cap de vacă în 2010.

Alături de angajaţii din sănătate şi învăţământ şi de funcţionari publici ies miercuri în stradă şi cel puţin 1.000 de mineri din Valea Jiului. Aceştia sunt nemultumiţi de măsurile anunţate de Guvern, adică tăierea de 25% din salarii şi 15% din pensii.

Şi Federaţia Română a Jurnaliştilor MediaSind se solidarizează şi participă la acţiunile de protest organizate miercuri, 19 mai, în Capitală. Liderii MediaSind consideră că sacrificarea drepturilor membrilor de sindicat reprezintă o măsură ilegală, ce încalcă Constituţia României, Codul Muncii, Contractele colective de muncă şi celelalte norme interne şi internaţionale din domeniul raporturilor de muncă. Astfel, Federaţia Română a Jurnaliştilor a solicitat celor peste 9.000 de membri afiliaţi să participe la acţiunile de protest demarate împotriva Guvernului României.

În total, peste 60.000 de bugetari, pensionari, proaspeţi părinţi şi chiar oameni de rând care nu sunt de acord cu măsurile de austeritate anunţate de guvernanţi vor participa la mitingul din faţa Guvernului.

Aproape 2.000 de jandarmi şi poliţişti sunt mobilizaţi miercuri pentru miting

Peste 1.200 de jandarmi şi aproape 700 de poliţişti asigură, miercuri, în Capitală, măsurile de securitate pe timpul desfăşurării mitingului sindical din Capitală, au declarat oficiali din Ministerul Adminsitraţiei şi Internelor.

Potrivit planului de măsuri întocmit la nivelul Ministerului, o mare parte dintre jandarmi este prezentă în Piaţa Victoriei, însă Jandarmeria Bucureşti, potrivit unor surse, are în plan şi echipe de rezervă.

Poliţia Capitalei a mobilizat 673 de poliţişti, dintre care 283 de siguranţă publică şi investigaţii criminale, 30 de lucrători ai Serviciului de Poliţie Metrou, 30 de lucrători ai Serviciului Special de Poliţie pentru Intervenţie Rapidă şi 330 de lucrători de poliţie rutieră.

Oprescu le cere bucureştenilor să îşi mute maşinile parcate în Piaţa Victoriei

Primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu a făcut un apel la bucureştenii care au maşinile staţionate în parcările amenajate în Piaţa Victoriei, să mute autoturismele pentru a se evita eventualele incidente neplăcute.

Parcările cu plată din zona Pieţei Victoriei vor fi închise miercuri, 19.05.2010 pe durata întregii zile.

De asemenea Sorin Oprescu a făcut apel şi la proprietarii de autoturisme care locuiesc pe străzile adiacente Pieţei Victoriei să nu staţioneze în zonă, pe cât posibil, după ora 7.30 dimineaţa.

Edilul şef al Capitalei le recomandă conducerilor unităţilor de învăţământ aflate în zona Pieţei Victoriei să îşi adapteze programul conform manifestărilor anunţate.

Primarul Capitalei, Sorin Oprescu a făcut luni, un apel către bucureşteni, ca miercuri, în ziua mitingului, să folosească, pe cât posibil, mijloacele de transport în comun, pentru a evita blocajele de trafic.

Numărul autoturismelor RATB va fi suplimentat cu 10%

Regia Autonomă de Transport Bucureşti a suplimentat parcul circulant pe liniile de transport cu aproximativ 10%, miercuri, în ziua mitingului organizat în Piaţa Victoriei.

RATB a anunţat că vor fi modificate traseele mijloacelor de transport în comun 122, 300, 381 şi 783 din zona Piaţa Victoriei, unde va avea loc mitingul organizat de marile confederaţii sindicale.

Mai multe bulevarde şi străzi vor fi blocate total

Din cauza mitingului, traficul rutier va fi restricţionat între orele 8.00 şi 16.00 în mai multe zone: pe Şoseaua Kiseleff (între Piaţa Arcului de Triumf şi Piaţa Victoriei), în Piaţa Victoriei, cu asigurarea a două benzi de circulaţie pe sens (dinspre Bd. Aviatorilor către Bd. Lascăr Catargiu şi Calea Victoriei şi dinspre Bd. Lascăr Catargiu şi Bd. Iancu de Hunedoara către Bd. Aviatorilor), pe Bd. Poligrafiei şi Str. Jiului (pe ambele sensuri, pe banda I de circulaţie) şi pe Bd. Aviatorilor (între Piaţa Aviatorilor şi Bd. Mircea Eliade, pe ambele sensuri, pe banda I de circulaţie).

Brigada de Poliţie Rutieră a Capitalei recomandă şoferilor să folosească rutele ocolitoare. Astfel, pentru cei care circulă dinspre zona de nord, sunt recomandate traseele:

  • Piaţa Presei Libere - Piaţa Arcului de Triumf - Bd. Mareşal Al. Averescu - Bd. Ion Mihalache - Str. Buzeşti - Calea Griviţei - Calea Victoriei
  • Piaţa Presei Libere - Piaţa Arcului de Triumf - Bd. Mareşal Prezan - Piaţa Charles de Gaulle - Calea Dorobanţilor - Bd. Dacia - Piaţa Romană - Calea Victoriei.


Pentru şoferii care vin din sud, sunt recomandate rutele:

  • Bd. I.C. Brătianu - Piaţa Universităţii - Bd. Carol I - Cal. Moşilor - P-ţa. Bucur Obor - Şos. Ştefan cel Mare - Bd. Iancu de Hunedoara - Pasajul Victoriei,
  • Bd. I.C. Brătianu - Piaţa. Universităţii - Bd. Carol I - Cal. Moşilor - P-ţa. Bucur Obor - Şos. Ştefan cel Mare - Cal. Dorobanţilor - Piaţa. Charles de Gaulle
  • Bd. I.C. Brătianu - Piaţa Universităţii - Bd. Carol I - Piaţa C.A. Rosetti - Str. Dianei - Str. Jean Louis Calderon - Str. Eremia Grigorescu - Piaţa. Lahovari - Cal. Dorobanţilor - Piaţa Charles de Gaulle.


Pentru conducătorii auto care circulă dinspre zona de est a Capitalei, traseele recomandate de poliţişti sunt:

  • Şos. Mihai Bravu - Pasajul Bucur Obor - Şos. Ştefan cel Mare - Str. Barbu Văcărescu - Str. Av. Alexandru Şerbănescu - Bd. Aerogării,
  • Şos. Mihai Bravu - Pasajul Bucur Obor - Şos. Ştefan cel Mare - Calea Dorobanţilor - Piaţa. Charles de Gaulle
  • Şos. Mihai Bravu - Pasajul Bucur Obor - Şos. Ştefan cel Mare - Bd. Iancu de Hunedoara - Pasajul Victoriei - Şos. Nicolae Titulescu.


Pentru cei care vin din vest:

  • Calea Crângaşi - Podul Grant - Calea Griviţei - Calea Victoriei,
  • Calea Crângaşi - Podul Grant - Calea Griviţei - Bd. Dacia - Piaţa Romană - Calea Dorobanţilor,
  • Calea Crângaşi - Podul Grant - Str. Turda - Bd. Mareşal Al. Averescu - Piaţa Arcului de Triumf - Bd. Mareşal Prezan - Piaţa Charles de Gaulle - Calea Dorobanţilor
  • Calea Crângaşi - Podul Grant - Calea Griviţei - Str. I.G. Duca - Bd. Al.I. Cuza - Str. Dr. Felix - Şos. Nicolae Titulescu - Bd. Iancu de Hunedoara.


Istoria protestelor de amploare din Capitală

După Revoluţia din decembrie 1989, sindicaliştii au adus în stradă 100.000 de oameni la un miting şi un marş între fostul Parlament şi Preşedinţie. Acţiuni mai mari au avut loc în 1993, 1995 şi 1999, dar nu au fost mai mult de 20.000 de oameni la niciunul din aceste proteste, deşi organizatorii au anunţat 80.000-100.000 de participanţi.

Pe 4 mai 1993, cu o zi înainte de declanşarea unei greve generale, sindicatele şi Guvernul au ajuns la un acord care garanta rezolvarea parţială şi în timp a problemelor ridicate de partenerii sociali, pe care însă confederaţiile "Frăţia", BNS, "Alfa" şi "Univers" au refuzat să îl semneze. Drept răspuns, pe 5 mai "Frăţia" a intrat în grevă generală, celelalte confederaţii amânându-şi acţiunile pentru zilele următoare. După o zi şi jumătate de grevă a sindicaliştilor din "Frăţia", conflictul de muncă a fost suspendat.

Doi ani mai târziu, sindicatele s-au reunit pentru o nouă acţiune. În 1995, sindicatele s-au revoltat ca urmare a deciziei Executivului de a limita creşterile salariale. Cele trei centrale sindicale au avut o vreme o poziţie comună pe durata negocierilor cu Guvernul, dorind să obţină o majorare a salariilor astfel încât puterea de cumpărare a populaţiei să fie de 65% faţă de octombrie 1990. CNSLR-Frăţia obţinuse din partea Guvernului, încă din luna aprilie, o promisiune în acest sens, materializată printr-un acord. Atunci când preşedintele a promulgat Ordonanţa privind condiţiile de creştere a salariilor în anul 1995 la regii autonome şi societăţi comerciale cu capital majoritar de stat. Sindicatele au considerat că acordul nu a fost respectat şi au ameninţat cu proteste.

Prima acţiune comună a sindicatelor din seria celor anunţate în vara lui 1995 a fost o manifestaţie în Bucureşti, pe 15 iunie. Mitingul-maraton a adus însă în stradă mai puţin de 2.000 din cei 100.000 de sindicalişti aşteptaţi de organizatori, astfel că marile centrale s-au aşezat din nou la masa negocierilor cu Executivul.

La sfârşitul lunii mai 1999, toate confederaţiile sindicale au organizat o grevă generală, dar rezultatele au fost mult sub aşteptări: în jur de 10% dintre membrii celor patru centrale sindicale au participat la greva generală, adică un sfert din numărul anunţat de organizatori.

Propunerile sindicaliştilor

În locul reducerii salariilor din sectorul public cu 25%, sindicatele propun o reducere a fondului de salarii, sporuri şi alte plăţi prin acorduri colective la nivel de sectoare sau ramură. În privinţa pensiilor, sindicaliştii propun, în locul reducerii cu 15%, îngheţarea veniturilor. Ei mai spun că ar trebui lărgită baza de impunere la impozitul pe venit şi ar trebui eliminată impozitarea tichetelor de masă.

Companiile cu capital majoritar de stat, explică sindicaliştii, sunt foarte afectate de impozitarea tichetelor de masă, dar şi de reducerea fondului de salarii cu 25%.

Sindicatele nu sunt de acord nici cu desfiinţarea contractelor colective şi propun în schimb introducerea salariului minim garantat de 705 lei. Reprezentanţii sindicatelor sugerează de asemenea stoparea privatizarii marilorcompanii şi regiilor de stat pe perioada crizei.

În timp ce Guvernul vrea să desfinţeze 9.200 de paturi din spitale, sindicalistii propun doar reducerea cu 5.500. În privinţa celor 150 de spitale pe care guvernul vrea să le închidă, sindicaliştii propun transformarea a 100 din ele în centre de diagnostic şi instituţii de asistenţă socială.

Sunteţi de acord cu solicitările protestatarilor?

Sursa: Realitatea.net


Reacții: 

Totalul afișărilor de pagină

Feed

Powered by Descopera Travel

dictionar-roman.com

căutare personalizată

Caricatura zilei!!

caricaturi,benzi desenate,caricatura zilei

Vremea în Bârlad!!

.